Cărbunele este combustibilul fosil ce a declanșat prima revoluție industrială, tot cărbunele a alimentat primele motoare. Vă invităm să aflați mai multe despre acest combustibil în articolul de mai jos
Ce este cărbunele de grătar?
Cărbunele fosil
Revoluția industrială
Marele SMOG
Cărbunele în U.E
Cărbunele în R.Moldova
Soba rachetă EcoZoom VERDE
Ce este cărbunele de grătar?
Înainte de toate, trebuie să facem diferența dintre cărbunele pentru grătar și cărbunele fosil. Nu putem folosi antracit pentru a face un grătar de duminică, dar nici cărbuni de grătar pentru a topi fontă.
Cărbunele de grătar este un cărbune artificial, din prisma faptului că este produs de om și nu a suferit procesele de transformare care au condus la formarea cărbunelui fosil. Cărbunele de grătar sau cărbunele de lemn, se obține artificial prin arderea lemnului cu cantități reduse de oxigen. În funcție de tipul de lemn din care este făcut, cărbunele de grătar poate fi de mai multe tipuri și este adaptat în funcție de felul de mâncare pe care doriți să îl gătiți. Puteți opta pentru un cărbune de lemn de esență tare (stejar) care degajă căldură până la 10 ore, ori puteți alege cărbune de lemn cu o ardere rapidă care vor degaja mai multă căldură într-un interval de timp mult mai mic.
Cărbunele fosil
Dacă cărbunele de grătar poate fi făcut cu ușurință, cărbunele fosil s-a format de-a lungul mai multor ere geologice iar costurile reproducerii acestuia în laborator sunt mult prea mari pentru a fi un combustibil rentabil. Pe scurt, cărbunele fosil este rezultatul conservării in timp, sub presiune și fără oxigen a materiei vegetale. Vorbim despre păduri de arbori sau ferigi ce se scufundă într-un mediu lipsit de aer, precum o mlaștină. După o serie de procese anaerobe, lemnul și biomasa se transformă în turbă. Turba este cel mai tânăr cărbune pe care îl cunoaștem și care se produce chiar și în prezent, aceasta prezintă o cantitate de apă de peste 70% în momentul extracției și o putere calorică destul de mică, are un conținut de carbon cu puțin peste 50%. Odată uscată și brichetată, turba poate fi folosit ca combustibil casnic pentru încălzire, dar poate fi folosită și ca îngrășământ sau material filtrant.
Dacă nu este exploatată și întâlnește condițiile necesare, turba continuă procesul anaerob de conservare și sub presiune elimină din cantitatea de apă și ajunge ceea ce numim cărbune brun. Cărbunele brun are o cantitate mai mare de carbon și o cantitate mai mică de apă și este destinat exploatării în centralele termoelectrice. În România se găsește și o varietate unică a cărbunelui brun, denumită cărbunele brun hulios, care deși are un aspect de huilă are o putere calorică mai mică și este destinat tot sectorului energetic.
Dacă cărbunele brun nu este exploatat, acesta ajunge la presiuni mult mai mari și într-o durată de timp mult mai mare, huilă, cea mai valoroasă varietate de cărbune. Huila este folosită în industria energetică iar prin prelucrarea acesteia, printr-un proces similar cu obținerea cărbunelui de grătar, se ajunge la cocs, folosit în principal în industria metalurgică.
Cel mai vechi și cel mai bogat în carbon (90-96%) sortiment de cărbune este antracitul. Acesta nu este folosit în industria energetică sau metalurgică deoarece prezintă o cantitate mult prea mică de gaze volatile care nu permit aprinderea. Este nevoie de temperaturi de peste 800 de grade pentru a aprinde antracitul, acesta este utilizat în principal în industria chimică.
Revoluția Industrială
Cărbunele a stat la baza primei revoluții industriale și implicit a întregii lumi pe care o cunoaștem astăzi. Odată cu inventarea primului motor cu aburi, cu apariția primelor mașinării industriale și a producției de serie, întreaga societate s-a schimbat. Dacă este să ne gândim la primul motor modern cu aburi, cel patentat de Jammes Watt, acesta și-a găsit multiple întrebuințări, de la locomotive până la utilaje industriale. Dacă este să ne gândim asupra motorului cu aburi ca element revoluționar, vom vedea că odată cu apariția acestuia asistăm la un proces de transport și fabricare mult mai rapid și în același timp asistăm la primul val de urbanizare în masă pe care l-a cunoscut omenirea. Țăranii se transformau în lucrători în fabrică și implicit în orășeni. Industrializarea a adus cu ea o rată mult mai mare a alfabetizării, inovații în medicină, construcții, urbanism etc. Toate acestea, plecând de la cărbune.
Marele Smog
Unul dintre principalele dezavantaje ale cărbunelui este fumul. În dimineața zilei de 5 decembrie 1952, londonezii se confruntă cu o ceață mult mai densă decât de obicei. Ce nu știau locuitorii Londrei este faptul că acea ceață densă este de fapt cel mai grav episod de poluare a aerului din istorie pe continentul european. Denumit generic „Marele Smog”, acesta a durat 5 zile, a provocat 150.000 de spitalizări și peste 12.000 de decese. Se pare că apariția Marelui Smog este cauzată de emisiile focului cu cărbune, combustibilul principal cu care londonezii își încălzeau locuințele, amestecate cu ceața și ținute la sol pentru o perioadă îndelungată de timp din cauza unui fenomen meteorologic numit anticiclon.
După acest episod tragic, se decide mutarea întregii industrii la periferiile Londrei și renunțarea la încălzirea individuală a britanicilor pe bază de cărbune.
Cărbunele în U.E
După cum se poate vedea în graficul de mai jos, producția de cărbune în E.U a scăzut în perioada 2008-2018 iar trendul de scădere continuă. După cum am menționat mai sus, cel mai mare dezavantaj al cărbunelui este fumul și emisiile foarte mari de co2 și alte gaze cu efect de seră. Acest fapt a dus la reducerea cantităților de cărbune arse pentru a evita o încălzire a climei cu peste 1.5 grade celsius, ce ar reprezenta o catastrofă climatică.
Dacă la începuturile sale, cărbunele a provocat schimbări în structura socială, ei bine același fenomen se întâmplă și la finalul acestuia. De-a lungul timpului s-au construit întregi orașe miniere, prospere în perioada de glorie a cărbunelui, dar astăzi le putem considera orașe fantomă, precum cele de pe valea Jiului.
Schimbările sociale nu se opresc doar la orașele miniere ci și la orașele puternic industrializate sau orașele ce s-au construit în jurul unei fabrici, de exemplu orașul Victoria din Județul Brașov. Tranziția energetică spre energia „verde” ar trebui să implice și strategii de reorientare profesională a foștilor lucrători în domeniu. Chiar dacă această strategie există, sau a existat, se pare că nu a fost pusă foarte bine în practică.
Cărbunele în R.Moldova
Pentru că România este o țară în care abundența lemnului era, până recent, o realitate favorabilă populației și pentru că dispune de combustibili fosili în subsolul său, românii din ultimii 50 de ani nu s-au confruntat cu încălzirea individuală pe cărbune. Dacă vorbim de centrale termice sau sobe, în general ne gândim la gaz, curent electric și lemn și nu la cărbune.
Ei bine, situația nu este aceeași când vorbim despre state mici, fără resurse subsolice. Dacă România are o dependență energetică de sub 25%, pentru o țară precum R.Moldova, dependența energetică ajunge la 98%. Astfel se ajunge la anumite situații absurde, deși un moldovean are, în medie, venituri de 4 ori mai mici decât un cetățean al României, acesta ajunge să plătească aproape dublul prețului Gigacaloriei față de omologul său român.
Dacă vorbim despre gigacalorie, vorbim despre o rețea centralizată de termoficare, care reprezintă cel mai mic preț pentru a încălzi o locuință. Dacă este să ne mutăm atenția spre mediul rural, vedem acolo diferențe și mai mari.
Aici moldovenii de rând se gândesc adeseori la situația energetică din timpul U.R.S.S. Din spusele unui sătean, pe timpul URSS tona de cărbune costa 7 ruble.În același timp, acesta aduce aminte și de faptul ca leafa unui zilier era de 3.5 ruble pe zi, deci pentru 2 zile de lucru, un moldovean și-ar fi putut asigura independența energetică pe întreg sezonul rece. Dacă este să ne luăm după prețul menționat în reportaj, tona de cărbune se vindea între 4600 - 5200 mdl, iar la un salariu minim de 1900 mdl, un moldovean ar fi trebuit să lucreze între 2 și 3 luni pentru a achiziționa o tonă de cărbune. Asta dacă ar fi pus deoparte întreg salariul.
Pentru mai multe detalii despre realitatea energetică din R.Moldova vă invităm să consultați articolul de mai jos Despre lemn, cărbune, gaz și Republica Moldova.
Soba rachetă EcoZoom VERDE
Soba rachetă EcoZoom VERDE nu poate topi fontă dar sigur poate înlocui cu brio un grătar cu cărbuni. Pe lângă faptul că este mult mai discretă, nu îți va umple hainele de miros de fum și nici nu se va încinge în timpul utilizării. Mai mult decât atât, nu va mai trebui să cari sacul de cărbuni după tine, soba rachetă EcoZoom VERDE arde orice tip de biomasă în cel mai eficient mod pentru ca tu să te bucuri de momentele alături de cei dragi fără să ai grija cărbunilor sau a lemnelor de foc.
Soba rachetă EcoZoom VERDE are un consum redus de combustibil, poate arde orice tip de biomasă, arde complet masa lemnoasă și degajă cu 80% mai puțin fum. Toate acestea vin sub forma unei construcții robuste care este prevăzută cu izolație profesională, dar și portabilă în același timp.
Cu dimensiuni de 30x30x30 cm și cu mânere de metal cu grip de lemn, soba rachetă EcoZoom VERDE poate fi transportată oriunde vrei să te bucuri de experiența unui foc pe lemne. Mai jos îți prezentăm 10 motive pentru care soba rachetă EcoZoom VERDE merită cumpărată
10 motive să îți cumperi chiar acum o sobă rachetă pentru gătit pe lemne ECOZOOM
Pentru mai multe detalii despre foc, ardere și cum funcționează soba rachetă EcoZoom VERDE, vă invităm să consultați articolul de mai jos
Despre foc, cenușă și soba rachetă EcoZoom VERDE
Dacă ești deja fericitul posesor al unei sobe rachetă EcoZoom VERDE sau aștepți să ajungă curierul cu comanda ta, citește mai jos 13 sfaturi culese de la clienții noștrii
13 SFATURI ADUNATE DE LA CLIENȚII NOȘTRI
Pentru mai multe tehnici de foc deschis pe lemne, îți recomandăm articolul de mai jos
Soba rachetă EcoZoom VERDE și alte tipuri de foc în natură
EcoZoom este mai mult decât un arzător eficient, un lifestyle sau un mod de a-ți petrece timpul liber, este o mișcare globală. Suntem bucuroși sa o aducem mai aproape de tine.