Am tot vorbit despre combustibili fosili în ultimul timp, așa că articolul de mai jos va fi dedicat celui mai versatil material, ce poate fi folosit atât în construcții, în confecționarea mobilierului dar și pe post de combustibil, lemnul:
Lemnul de foc
Lemnul de mobilier
Lemnul în România
Țările fără lemn
Lemnul de foc
Înainte de toate, în alegerea lemnului destinat încălzirii pe timpul sezonului rece, îți recomandăm să nu utilizezi lemn recuperat din construcții. Există o posibilitate crescută ca acesta să fi intrat în contact cu alte substanțe chimice, mai mult sau mai puțin inflamabile, dar care prin ardere pot provoca defecțiuni ale sistemului de încălzire, incendii sau chiar boli respiratorii.
Chiar dacă folosești o centrală pe lemne sau o sobă pentru încălzit, îți recomandăm să eviți și lemnul verde sau lemnul cu o cantitate crescută de umiditate. Pe lângă ineficiența termică, acesta creează depuneri mari de funingine ce pot defecta sistemul de încălzire. Nu în ultimul rând, nu uita să verifici dacă hornul sau evacuarea sunt bine curățate, acest lucru te ferește de o posibilă intoxicație cu monxid de carbon.
Dacă este să vorbim despre puterea calorică, lemnul de esență tare, nerășinos este cel ce are valoare energetică crescută. Fagul, stejarul și carpenul sunt soiurile locale preferate pentru foc, odată uscate bine, acestea ard pentru o perioadă lungă de timp și elimină o cantitate mică de funingine. Acestea sunt urmate de lemnul de plop salcie și salcâm și în cele din urmă de conifere precum pinul sau bradul.
Despre alte metode de încălzire, vă recomandăm următorul articol:
Lemnul de mobilier
Fie că vorbim despre o bibliotecă din lemn masiv sau despre inserțiile din interiorul unei mașini de lux, lemnul este un material plăcut, atât vizual, cât și la atingere, acesta dă impresia de căldură și de calitate dacă este prelucrat cum trebuie. Dintre speciile de lemn folosite pentru mobilier, sau alte structuri din lemn, amintim următoarele:
Cireșul este un lemn flexibil cu nervurile apropiate ce rezistă la presiunile externe sau la deformațiile generate de uscare. În lumina naturală, cireșul capătă o lumină roșiatică, îmbătrânește frumos și este folosit pe scară largă în producerea de dulapuri, articole artizanale, mânere sau picioare de mobilier.
Castanul este un lemn tare specific regiunilor temperate din emisfera nordică. Există mai multe soiuri, iar cel mai popular este castanul spaniol. Nu se pot obține bucăți mari de cherestea din lemnul de castan deoarece acesta își pierde din durabilitate când arborele trece de 50 de ani. Lemnul de castan este apreciat pentru piese mici de mobilier, pentru garduri datorită durabilității sale expus precipitațiilor și a intemperiilor și este de asemenea utilizat pentru a face butoaie.
Bradul este un lemn de esență moale cu o creștere rapidă, acesta are o textură uniformă și are o rezistență mică la putrezire și descompunere. Lemnul de brad este ușor de prelucrat și se finisează ușor. Bradul este folosit pentru mobilier interior precum uși, ramele ferestrelor dar și pentru elemente decorative sau rame de tablouri.
Teiul este un lemnul preferat al sculptorilor. Acesta este suficient de moale pentru a fi sculptat dar suficient de tare pentru a-și păstra forma în timp. De asemenea teiul este un lemn ce rezistă în timp, până la 1000 de ani, și își închide culoarea treptat.
Nucul este un lemn greu, bine texturat și închis la culoare. Acesta este folosit în principal pentru producția de mobilier masiv şi furniruri, dulapuri, lambriuri şi elemente decorative din lemn.
Lemn de mahon
Mahonul este un lemn de esență tare fin granulat, de culoare maro-roșcat. Este extrem de durabil şi rezistă la umflături, la deformații de micșorare, la îndoire și răsucire. Mahonul este utilizat pe scară largă pentru mobilier scump de înalta calitate cum ar fi dulapuri din lemn, dresinguri și mese furniruite. De asemenea, este utilizat în construcția de bărci, datorită rezistenței sale ridicate la umflare şi deformare cauzate de apă
Lemnul în România
România a fost mereu o țară ce nu a dus lipsă de lemn, zona împădurită a reprezentat mereu o constantă între 20-25% din suprafața țării. Chiar dacă din statistica oficială reiese faptul că în perioada 1990-2016 fondul forestier a crescut, noi tindem să fim oarecum sceptici față de aceste date. Poate de multe ori vi s-a întâmplat să faceți naveta lunară sau să parcurgeți regulat un traseu ce trecea printr-un fond forestier, și să observați că acesta se diminuează până la dispariție. Unul dintre cele mai „bune” exemple este dacă decideți să traversați țara de la Est la Vest sau invers cu trenul. Veți observa de-a lungul Carpaților, întregi versanți goi, ce nu demult erau păduri de conifere.
Chiar și în contextul furtului de lemn, populația rurală, ce nu are acces la sistemul de distribuție a gazului natural, a avut acces la lemn pentru a se încălzi. Nu vrem să menționăm motivului furtului de lemn, nu vrem să facem acuzații în stânga și în dreapta, dar sigur nu lemnul pe care populația îl folosește pentru a se încălzi este lemnul ce lipsește de pe acei munți ce i-am menționat mai devreme.
Îmbucurător este faptul că în ultimii ani, acțiunile de împădurire au crescut considerabil. Mai puțin îmbucurător este că o pădure plantată nu este identică cu o pădure virgină. De obicei în campaniile de împădurire, se folosește un singur soi de pomi, la distanțe simetrice. Acest lucru nu permite biodiversitatea pe care o creează natura în mod spontan de care au nevoie anumite plante sau animale sălbatice.
Țările fără lemn
Crescând într-o realitate a abundenței și în contextul în care în apropierea oricărui oraș din România există măcar o mică pădurice, este greu să ne imaginăm cum ar arăta o țară fără pădure. Poate că primul gând ne-ar duce spre țări deșertice, dar Europa s-a confruntat cu mai multe episoade de defrișări în masă. În jurul anului 1500, Europa de vest era aproape de un dezastru de proporții inimaginabile. Datorită populației în creștere și a perfecționării tehnicilor de defrișare, se ajunsese ca pădurile să fi fost o amintire. Pe lângă faptul că nu mai aveau cu ce se încălzi, aceștia au rămas și fără o pondere importantă din dieta lor, carnea de vânat. Până la urmă Europa de Vest iese din această criză prin arderea cărbunilor de suprafață pentru a se încălzi și prin cultivarea noilor plante aduse de pe celălalt continent precum porumbul și cartoful.
Episoade similare s-au întâmplat și pe timpul războaielor de lungă durată. Nu îți trebuie un ochi de expert pentru a vedea diferențele dintre o pădure din Vestul Europei și o pădure din România, cea din urmă seamănă cu o pădure, iar prima mai degrabă cu o pepinieră.
Revenind la zilele noastre, o situație cu care am putea să ne confruntăm dacă nu se iau măsuri serioase în privința furtului de lemne, este cea ce se întâmplă la stânga Prutului . Fondul Silvic din R.Moldova reprezintă doar 13% din suprafața țării, iar procentele de reîmpădurire nu pot fi competitive cu cele ale defrișărilor. Acest lucru se traduce prin prețuri mult mai mari pentru lemn, vânzarea acestuia pe criterii politice, și dependența tot mai mare de combustibilii fosili.
Despre situația energetică din R.Moldova, vă invităm să consultați următorul articol Despre lemn, cărbune, gaz și Republica Moldova
Soba Rachetă EcoZoom VERDE
Soba rachetă EcoZoom VERDE nu este pretențioasă când vine vorba despre combustibil. Soba rachetă EcoZoom VERDE arde orice tip de biomasă, în cel mai eficient mod cu putință și direcționează căldura direct pe fundul vasului pe care ai ales să gătești pentru a obține rezultatul dorit în cel mai scurt timp.
Soba rachetă EcoZoom VERDE are un consum redus de combustibil, poate arde orice tip de biomasă, arde complet masa lemnoasă și degajă cu 80% mai puțin fum. Toate acestea vin sub forma unei construcții robuste care este prevăzută cu izolație profesională, dar și portabilă în același timp.
Cu dimensiuni de 30x30x30 cm și cu mânere de metal cu grip de lemn, soba rachetă EcoZoom VERDE poate fi transportată oriunde vrei să te bucuri de experiența unui foc pe lemne. Mai jos îți prezentăm 10 motive pentru care soba rachetă EcoZoom VERDE merită cumpărată
10 motive să îți cumperi chiar acum o sobă rachetă pentru gătit pe lemne ECOZOOM
Pentru mai multe detalii despre foc, ardere și cum funcționează soba rachetă EcoZoom VERDE, vă invităm să consultați articolul de mai jos
Despre foc, cenușă și soba rachetă EcoZoom VERDE
Dacă ești deja fericitul posesor al unei sobe rachetă EcoZoom VERDE sau aștepți să ajungă curierul cu comanda ta, citește mai jos 13 sfaturi culese de la clienții noștri
13 SFATURI ADUNATE DE LA CLIENȚII NOȘTRI
Pentru mai multe tehnici de foc deschis pe lemne, îți recomandăm articolul de mai jos
Soba rachetă EcoZoom VERDE și alte tipuri de foc în natură
EcoZoom este mai mult decât un arzător eficient, un lifestyle sau un mod de a-ți petrece timpul liber, este o mișcare globală. Suntem bucuroși sa o aducem mai aproape de tine.