Chiar dacă am fi avut impresia că iarna ne va lăsa și că vom avea o primăvară timpurie, se pare că frigul a revenit pe întreg teritoriul României. Pe lângă faptul că autoritățile au fost luate prin surprindere de valul de ger, există multe voci sceptice ce pretind că dacă e frig, înseamnă că nu există încălzire globală sau schimbări climatice. Vă invităm să descoperiți mai multe detalii în articolul de mai jos:
Schimbările climatice
Cum am ajuns aici?
Energia „verde” este soluția?
Soba rachetă EcoZoom VERDE
Schimbările climatice
Dacă afară este frig, ei bine înseamnă că nu este cald, deci ajungem la concluzia că nu există încălzire climatică. Acesta ar fi raționamentul unora care consideră că încălzirea globală este doar o poveste inventată de activiști de mediu. Ei bine, ca să facem lucrurile să fie mai clare, ar trebui înainte să vedem ce sunt schimbările climatice, să vedem ce înseamnă clima. Conform D.E.X, clima reprezintă „Totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizează starea medie a atmosferei unei regiuni”. Deci, ajungem la concluzia că de fapt și de drept, clima este ceva diferit de vremea pe care o vedem la meteo.
Pe scurt, clima este o medie. De ce este important să o știm? Orice activitate umană este influențată în mod direct de climă. Aici putem vorbi de la agricultură, industrie, turism, până la modul în care sunt construite și izolate locuințele. De exemplu, poate că într-o cabană scandinavă se poate trăi pe malul mării Mediterane, dar este clar că o vila italiană nu are ce să caute în nordul Suediei. Cu atât mai puțin nu are sens să plantăm măslini în stepele rusești sau să plantăm păduri de conifere pe coasta de azur.
Dacă am căzut de acord că vremea de afară nu este același lucru cu clima, ar trebui să vedem care este diferența dintre schimbările meteorologice și schimbările climatice. Dacă dimineață te-ai încălțat cu sandale și când te-ai întors acasă erai ud din cap până în picioare, ei bine ai asistat la ceea ce se numește schimbare meteorologică. Dacă îți plac smochinele și ai decis să plantezi și tu în curtea ta din România și ai reușit chiar să faci gem să pui pe iarnă, ei bine asta înseamnă schimbări climatice.
Schimbările climatice implică într-adevăr schimbări meteorologice, și mai mult decât atât, catastrofe climatice. Îți aduci aminte că în anii trecuți a nins în aprilie, sau că de crăciun te plimbai cu bicicleta la 20 de grade C. Poate la nivel personal aceste fenomene nu sunt niște drame peste care nu putem trece, dar îți aduci aminte de inundațiile și secetele crunte din ultimii ani ? Chiar dacă nu ai fost afectat în mod direct de inundații sau secetă, toate acestea s-au tradus în creșterea prețurilor, deci, într-o măsură sau alta te-au afectat. Poate că nu ai simțit această creștere a prețurilor și crezi că schimbările climatice nu te afectează. Ai văzut vreodată mașini cu caroseria îndoită sau case cu izolația stricată? Aici mă refer la grindină de dimensiuni mari ce se poate întâmpla oricând.
Pe lângă acest val de frig cu care ne confruntăm în momentul de față, generat de un dezechilibru al vortexului polar, schimbările climatice schimbă sau chiar curmă vieți. Conform Organizației Mondiale a sănătății, peste 400.000 de oameni mor prematur în U.E anual din cauza poluării aerului. Unul din 5 decese din România este pus pe seama factorilor de mediu. Ca să îți faci o idee de ansamblu, orașul Sibiu și zona metropolitană are o populație de 400.000 de oameni.
Cum am ajuns aici?
Se pare că odată cu revoluția industrială, umanitatea a început să ardă cantități considerabile de combustibili fosili. Nu putem face abstracție de evoluția pe care o datorăm exploatării acestor combustibili. Întreaga lume modernă se conturează în jurul combustibililor fosili, de la mijloace de transport, la mari metropole și de la îngrășăminte agricole până la descoperiri în domeniul farmaceuticii, toate acestea sunt datorate utilizării combustibililor fosili.
Despre ce nu și-a dat seama omenirea în zorii revoluției industriale este impactul pe care îl au arderea acestor combustibili asupra mediului. Se pare că arderea acestor combustibili generează gaze ce reflectă cantitatea de căldură pe care o degajă pământul înapoi spre pământ, ceea ce generează efectul de seră și implicit încălzirea globală. Un fapt ce ne arată faptul că nimeni nu s-a gândit la aceste efecte secundare, este marele smog din 1952.
Denumit generic „Marele Smog”, acesta a durat 5 zile, a provocat 150.000 de spitalizări și peste 12.000 de decese. Se pare că apariția Marelui Smog este cauzată de emisiile focului cu cărbune, combustibilul principal cu care londonezii își încălzeau locuințele, amestecate cu ceața și ținute la sol pentru o perioadă îndelungată de timp din cauza unui fenomen meteorologic numit anticiclon. După acest episod tragic, se decide mutarea întregii industrii la periferiile Londrei și renunțarea la încălzirea individuală a britanicilor pe bază de cărbune.
Ce consecințe sunt?
Ei bine au trecut mai bine de 200 de ani de când ardem combustibili fosili. Chiar dacă folosim tehnologii mult mai eficiente, ardem mai mult combustibili fosili ca niciodată, iar efectele încălzirii globale se văd mai profund ca niciodată.
În decembrie 2015, după semnarea tratatului de la Paris, statele semnatare se angajează să reducă emisiile de CO2 la nivel global pentru a evita încălzirii climei cu 1.5 grade Celsius.
Încălzirea climei cu 1.5 grade înseamnă topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor, reducerea cantității de apă dulce și deșertificarea terenurilor. Deși am tinde să spunem că aceste probleme sunt departe de realitatea noastră, din nefericire în ultimii ani efectele încălzirii globale se pot observa cu ochiul liber și în România. Pe lângă faptul că putem sesiza că iernile de acum nu mai seamănă cu iernile de acum 10 ani, asistăm și la un proces de deșertificare avansată în regiuni precum Oltenia.
Pentru a evita o încălzire a climei cu mai mult de 2 grade Celsius, deci mai mult de 1,5, o parte din rezervele de combustibili fosili ar trebui să rămână nearși. Deci nu mai este o problemă de a rămâne fără gaz, cărbune sau petrol, pur și simplu nu ne permitem nici măcar să ardem toate rezervele pe care le avem în prezent. La nivelul anului 2015, puteam arde doar 18% din rezervele de cărbune, 51% din rezervele de gaz și 77% din rezervele de petrol.
Soba rachetă EcoZoom VERDE
Chiar dacă soba rachetă EcoZoom VERDE elimină cu 70% mai puțin co2 decât un arzător clasic, s-ar putea să nu influențezi prea mult accelerarea încălzirii globale la nivel mondial , dar cu siguranță îți vei câștiga independența față combustibilii fosili în ceea ce privește gătitul. Mai mult decât atât, o vei face prin cea mai prietenoasă cu mediul înconjurător metodă de gătit la momentul de față.
Soba rachetă EcoZoom VERDE are un consum redus de combustibil, poate arde orice tip de biomasă, arde complet masa lemnoasă și degajă cu 80% mai puțin fum. Toate acestea vin sub forma unei construcții robuste care este prevăzută cu izolație profesională, dar și portabilă în același timp.
Cu dimensiuni de 30x30x30 cm și cu mânere de metal cu grip de lemn, soba rachetă EcoZoom VERDE poate fi transportată oriunde vrei să te bucuri de experiența unui foc pe lemne. Mai jos îți prezentăm 10 motive pentru care soba rachetă EcoZoom VERDE merită cumpărată
10 motive să îți cumperi chiar acum o sobă rachetă pentru gătit pe lemne ECOZOOM
Pentru mai multe detalii despre foc, ardere și cum funcționează soba rachetă EcoZoom VERDE, vă invităm să consultați articolul de mai jos
Despre foc, cenușă și soba rachetă EcoZoom VERDE
Dacă ești deja fericitul posesor al unei sobe rachetă EcoZoom VERDE sau aștepți să ajungă curierul cu comanda ta, citește mai jos 13 sfaturi culese de la clienții noștri
13 SFATURI ADUNATE DE LA CLIENȚII NOȘTRI
Pentru mai multe tehnici de foc deschis pe lemne, îți recomandăm articolul de mai jos
Soba rachetă EcoZoom VERDE și alte tipuri de foc în natură
EcoZoom este mai mult decât un arzător eficient, un lifestyle sau un mod de a-ți petrece timpul liber, este o mișcare globală. Suntem bucuroși sa o aducem mai aproape de tine